[Vampire Knight ] Deep in night

Surety: Nu detin nici un personaj din manga/anime-ul Vampire Knight si nu fac profit de pe urma lui






Plictiseala... asta era tot ce simtea fata de batranul vampir de la catedra, ce le preda despre istoria vampirilor. Mai de graba s-ar fi plimbat pe afara in intunericul adanc al noptii, singura, ascultand sunetul bufnitelor sau a liliecilor, ce zburau pe cerul noptii.
- Anna Valerious, esti atenta la ora? O intreba Klaust pe tanara, facand-o sa-si ridice privirea din cartea ce o citea pe sub banca.
- Da domnule, sunt atenta, spuse fata pe un ton calm si incet, ce suna ca o soapta in noaptea fantomatica si mistica.
- Bun. Cum spuneam, vampiri din fiecare tara sunt conduri de un Sange-pur ..., vocea profesorului se pierdu pe fundalul gandurilor ei, din clipa cum deschise gura, sa vorbeasca de aceeasi chestie, ce o auzea zi de zi, de la parinti ei.
Ochii ei cercetau visatori bratara din aur, foarte subtire, cu un "banut" prins de ea, aratand ca un cerc de alchimie, stravechi, de marimea unei monede de cinci bani din tara ei. Zambi amuzanta, cand atinse cu degetele de la mana stanga acel "banut", care o ajuta enorm. Absolut nimeni nu ii stia secretele, nici macar el. Nici o data nu le-a spus colegilor unde sunt parinti ei de fapt sau ca ea nu sunte eun vampir de Nivel C, expert in orice fel de arma sau lupta corp la corp. Deodata simti cum doi ochii minunati de culoarea lavandei, o priveau atent fiecare miscare a ei. Cerceta o clipa asala de clasa, apoi inceput sa faca liniute pe caiet, exact ca puscariasi, dar in loc de zile , erau minutele ramase pana la pauza. Cand clopotelul suna, isi lua cele doua caiete si pixul, iesind afara din clasa. Numai avea chef de orele alea idioate. Iesi din Academie, descaltandu-se de sandalutele din lac, cu toc de cinci centimetri, negre, ramand in ciorapi negri, lungi pana la genunchi. Mereu a urat sa stea incaltata, mai mult decat era necesar.
- Probabil m-am obisnuit prost sa merg desculta sau cu talpa acoperita, sopti cu voce scazuta si amuzata de ea insasi.
Vru sa porneasca la plimbare sub clar de luna, dar, dar simti mirosul lui, venind din spatele ei, vrand sa o sperie putin.
- Sti ca e periculos sa te strecori prin spatele unui vampir, Zero Kiryuu, spuse pe un ton amuzant si se intoarse spre baiatul cu par argintiu cu reflexe de alb la lumina si gri la intuneric.
Adolescentul de optispe ani o privea destul de admirativ in uniforma alba, cu camasa neagra, funda rosie-sangerie si fustita tapata, ce ii acoperea doar fundul usor bombat si sani de marime medie.
- Cum a fost azi la ore? O intreba argintiul, cautandu-i ochii de culoarea petunilor, mereu machiati foarte discret, incat doar ochii de vampir ii putea vedea culoarea folosita in acea seara - roz-pal si putin rimel. 
Fata se opri si se razama de un copac, ridicandu-si incheietura dreapta, privindu-si bratara fina, aproape imateriala.
- Sa inteleg ca te-ai plictisit de moarte, spuse Zero, zambindu-i usor stiuitor.
Nu trebuia sa fie geniu, ca el sa-si dea seama cand Anna s-a plictisit sau nu la ora. Tot ce facea, era sa se razame de cel mai apropiat obiect si sa-si ridice incheietura dreapta, privind-o. Vampirul - deveni vampir din vara ce a trecuta, dar prefera sa fie in clasa umana - ofta usor si ii apuca mana dreapta si buzele sale se zdrobira de pielea tinerei, bucurandu-se de finetea si caldura ei.
- Zero, sopti tanara, cand colti adolescentului ii crestara pielea si incepu sa ii bea putin din sangele ei.
Anna surase enigmatic, fiind bucuroasa ca nu il lasa sa bea sange cand nu avea bratara pe mana. Baiatul isi dezlipi buzele de pe pielea ei, pentru ca sa le uneasca cu ale ei. Mereu se bucura de timpul furat alaturi de Anna pe la umbra copacilor, langa zidul Dormitoarelor Noptii sau in colturile intunecate ale institutului. Nimeni nu stia despre relatia lor si nici nu banuiau ca vanatorul de vampiri, Zero Kiryuu, este indragostit de o vampiroaica. Limba lui se strecura in gura ei, invitandu-i limba la joaca, iar fata se agata cu mainile de umeri puternici ai iubitului ei. Buzele lor s-au contopit intr-un dans erotic si plin de dorinte ascunse, dar se mai separau doar cand isi schimbau pozitia capului si atunci trageau aer in piept. Scapa un mic geamat in gura lui, cand argintiul isi lipi corpul de al ei, presandu-i sanii de pectorali sai. Vampiroaica incepu sa il sarute pe gat, insistand asupra venei. 
- Poti sa ma musti daca doresti, printesa mea, ii sopti tanarul in ureche, iar Anna casca larg gura, aratandu-si doi canini cam micuti, dar foarte ascutiti, ce perforasera imediat pielea baiatului, iar gura fusese inundata de dulce sau sange.

Statea si lenevea in baldachinul ei, privind visatoare perdelele din catifea visinie, in timp ce Yuuki, logodnica presedintelui dormitoarelor, isi pieptana parul saten-inchis lung pana aproape de fund, cantand in surdina. 
- De ce ai plecat asa deodata de la ore? O intreba satena pe colega ei de camera si cea mai buna prietena totodata. 
Vampiroaica se ridica in fund, aratand ca purta un hanorac subtire, alb, cu marsupiu si capison, ce ii tracea de fund si o pereche de pantalonasi din trening, albi, foarte scurti, incat puteau fi confundati cu niste chiloti de la dresul de baie. Parul lung ce ii ajungea pana la fund era impletit si coada se odihnea pusa pe umarul drept, fiindca Anna mereu dormea cu capisonul in cap. 
- M-a plictisit babalacul ala de cum a deschis gura, ii rapsunse tanara, stingand becul si tragand draperiile groase in geamuri, privind prentru o clipa rasaritul de soare. 
Mi-ar fi placut sa fie si Zero cu mine si sa privim impreuna acest rasarit, isi spuse in gand, apoi se urca in patul moale, adormind imediat, dar nu inainte sa isi seteze ceasul biologic, sa se trezeasca la amiaza, ca sa ia pranzul impreuna cu iubitul ei in oras...

II
Zero isi trecu degetele prin parul argintiu, ce era mangaiat de adierea blanda a vantului de toamna tarzie. Era usor stingherit din cauza imbracamintei ce a ales-o pentru aceasta intalnire cu ea.Spera din suflet ca Anna sa nu ii fie rusine sa se afiseze cu el pe strada. Auzi o bufnitura surda in spatele sau, facandu-l sa se intoarca, cu mana pe pistolul sau, ce il avea in interiorul gecii, dar regreta imediat, cand vazu persoana ce provoca acel sunet.
- Scuze ca am intarziat, dar mi-a fost cam greu sa ma strecor din camera, cu Yuuki dormind cu mine in incapere, se scuza tanara, scuturandu-si jambierele in dungi de un albastru-deschis si galben-pal.
De fapt intreaga ei tinuta era eleganta, dar si comuna, incat nu se distingea printre muritoarele, decat prin frumusetea ei ireala. Vampiroaica purta o fustita de blugi, albastru-deschis si de aceeasi culoare avea si gecuta tot din blugi, ce ii acoperea doar sani si mainile. Mai avea pe ea un tricou alb, ce ii acoperea cureaua neagra, di piele. Era machiata doar cu rimel, un creion dermatrogaf si o linie foarte subtire de tus negru pe pleoapa mobila.
- Crezi ca sunt bun imbracat asa? O intreba, dupa ce se sarutasera scurt pe buze, iar el isi trecu degetele prin parul valurit artificial de tanara.
Anna ii cerceta tinuta cu ochi-critic. Vampirul purta o pereche de blugi negri, niste adidasi de un albastru-inchis, o bluza-tricou, de un albastru-nocturn, cu manici negre si greaca de blugi, neagra. Fata ii facu jucaus cu ochiul, apoi isi impleti degetele cu ale ei, bucurandu-se de caldura corpului ei...

Flash back

Endback

- Unde te gandesti asa intens? Il intreba adolescenta, in timp ce au intrat intr-o cofetarie.
Zero ii zambi dragastos si ii dadu un mic pupic pe fruntea fara cute sau cosuri. S-au asezat la o masa, de doua persoane, fata in fata, iar chelnerita ce veni sa le ia comanda, starui cateva minute holbandu-se la parul de culoarea apusului de soare in amurgurile iernatice, ce sclipea usor in lumina naturala, ce intra pe geamurile localului. anna chicoti usor, cand iubitul ei arunca niste priviri ucigatoare unor muritori ce se holbau la ea, ca la statuia Maici Tereze in bikini si cu frunze de vita-de-vie peste nurii intariti. Fata isi puse o mana peste a argintiului si i-o stranse incurajator, apoi ii multumi chelneritei ca i-a adus o Cola cu lamaie si gheata. Amesteca putin bautura cu paiul, uitandu-se cu interes la cuburile de gheata, ce se loveau de pereti paharului de sticla.
- Anna, sopti vampirul pe un ton soptit, ce ii atrase automat atentia, fiindca junele din fata ei, soptea, cand vroia sa ii puna vreo intrebare despre specia din care ea facea parte. Eu voi imbatrani la fel de greu ca tine sau voi imbatrani ca un muritor? O intreba, lasandu-o usor socata, dar si uimita, fiindca nu stia ce sa ii spuna.
Vampiroaica isi trecu degetele prin par, dand breton taiat in drepte, pe spate, alegandu-se cu niste fire rebele sau cum le numeau cei doi fratiori mai mici ai ei: antene parabolice. Incepu sa se uite foarte atenta la fata de masa, de un alb spre gri, gandindu-se la un raspuns. Uf! Ce intrebare a mai pus si el, iar eu nu gasesc nici un raspuns! Cred ca cel mai bine este sa o intreb pe mama, fiindca pana la urma ea a facut cei zece "banuti" pentru intreaga familie Valerious, isi spuse in gand, apoi bufni usor in chicote, ce le tranforma in tuse seaca, si in plus, la cum privesc acum masa, daca as fi avut puterile lui Akatsuki, as fi incendiat-o, iar cu puterile lui Hanabusa, as fi facut-o statuie de gheata, mai adauga in gand, apoi isi atinti ochii spre baiatul din fata ei, ce astepta un raspuns.
- Am sa vorbesc cu cineva despre acest lucru si apoi iti voi spune ce am aflat. E bine asa? Il intreba tanara, privindu-l usor alarmata, dar rasufla usurata, cand Zero ii zambi si ii pupa dosul maini, bucurandu-se de caldura degajata de pori si pielea ei.
Nici acum nu putea sa uite, cum s-au intalnit intamplator pe holurile Academiei, la o saptamana dupa ce l-a salvat si au vorbit o noapte intreaga despre tot. Ea a fost prima persoana in fata careia ii s-a deschis complec, chiar daca era din neamul vampirilor, faptul ca era atat de calda, blanda, vesela si buna la suflet, o facea foarte umana. Ii placea ca Anna incerca sa se amestece printre muritori si nu sa iasa in evidenta ca ceilalti vampiri. Mereu existau persoane mai ciudate, in orice comunitate...

III[/center]

- Fuzzy te iubeste, spuse Anna pe un ton de copil mic, imitandu-si perfect pe unul dintre cei doi fratiori mai mici decat ea. Tu il iubesti pe Fuzzy? Il intreba pe Zero, punandu-si in fata ei un diavol tazmanian, mov cu burtica alba si gura cascata, ca intr-un hohot de ras.
Baiatul rase usor, cand Anna lasa jucaria de plus putin in jos, pentru a i se vedea ochii prin micutul ciuf ruz in capul jucariei, ce el i-a cumparat-o cadou pentru aniversarea de trei luni impreuna. O lua de dupa gat si ii pupa delicat crestetul capului. Fata stia cand trebuia sa fie serioasa sau copilaroasa, dar pe langa asta, isi putea controla destul de usor impulsurile vampiresti. Mereu s-a crezut ca ea nici nu e vampir, fiindca ochii ei nu deveneau rosu-aprins, cand se hranea sau cand se lupta, pentru a putea sa vada prin toate obiectele sau fiintele din jurul tau. In timp, aceste speculati au disparut si nimeni nu-si mai aminteste de ele.
- Cred ca ar trebui sa ne intoarcem, spuse Zero deodata, privind cerul ce deveni plumburiu, iar vantul incepu sa sufle cu putere. N-am chef sa dau nas in nas cu vreun Nivel E, mai murmura argintiul.
Niciodata nu vroia sa-si vada iubita ranita, de fapt, nici inainte de a o cunoaste destul de bine, nu ii placea sa fi auzit sau sa o fi vazut suferind, mai ales, ca fata se tinea cat putea departe de necazuri si belele, nu ca Hanabusa: Magnetul Problema. Tresari cand un strop de apa rece ii pica drept in ochi, cand isi ridica sa vada fulgerul, ce despica bolta cereasca in doua. Isi dadu repede geaca jos de pe el si o acoperi pe vampiroaica, fiindca nu vroia ca frumoasa lui sa raceasca din cauza neglijentei sale. Incepura amandoi sa alerge spre Academia, ce se ridica in fata lor, ca si Atlas, tinand cerul, dar cand acesta era luminat, dadea Academiei un aer sinistru, aproape satanic,... diavolesc,...

Statea singura in dormitorul ei, cu Fuzzy la pieptul acoperit de o bluza-tricou subtire, de culoare albastru-deschis si cu manici de un galben-pai, capison si marsupiu. In cealalta mana avea mobilul ei negru, cu clapleta si camera foto si video, dus la ureche si din cand in cand scotea cate un aha, intelegator. 
- Sa inteleg ca Zero a cerut special ca sa afli raspunsul la intrebarea lui, spuse o voce de femeie, visatoare in romana, iar vampiroaica zambi dragastos.
- Da si mersi pentru lamurire, mami, spuse Anna, privindu-si jeansi de un gri-spalacit, toti taiati, apoi botinele, cu toc-cui, din catifea neagra. Apropo, mami, spuse deodata tanara, iar in voce se simtea dorul de casa si familia ei. Saluta-i si pupa-i pe toti din partea mea, mai adauga si inchise mobilul, subtire, uitandu-se la ceasul digital de la ecranul micut, incadrat in clapeta.
Arata ora sase dupa-masa, cea ce insemna ca toti vampiri incepeau sa se trezeasca, mai ales ca ziua a inceput sa se micsoreze. Trase aer in piept, apoi il aseza pe Fuzzy pe perna patului ei. Se mai uita o data in oglinda dulapului ei si hotara sa isi prinda parul intr-o coada de cal in varful capului. Iesi din camera, indreptandu-se spre camera principala, unde stia ca erau toti vampiri sau erau obligati sa fie toti vampiri, fiindca afara ploua si vampirilor nu prea le placea sa se ude pentru nimic in lume. Il saluta pe Kaname Kuran, care isi idolatriza logodnica - Yuuki - ce incerca sa priceapa matematica de la Ichijo. Anna rase in sinea ei, fiindca asa-zisa regina a lor, facea cele mai elementare greseli de calcul, aratand cat de aeriana putea sa fie... mai tot timpul. Ii facu cu mana colegei ei de camera si aceasta ii raspunse, ca apoi sa se apuce cu mainile de cap, cand Shiki i-a spus ca a gresit din nou. Lua o umbrela din suportul de langa usa si isi puse capisonul in cap, pentru orice eventualitate.
- Te duci pe vremea asta afata?! Exclama Ruka in gura mare, speriata ca de un machiaj prost facut. O sa te uzi si ti se va intinde machiajul..., tacu cand Anna isi atinti ochii de un albastru-violaceu, atat de adanc, incat satenei - Ruka - ii dadu sensatia ca o ucide pe loc.
- Nu sunt machiata, chioar-o. Mai fa-ti din cand in cand control oftamologic si nu numai dupa "jucaria" din pantaloni a lui Kain, spuse Anna pe un ton rece, veninos, foarte mustrator si necrutator, incat fosta "jucarie" a lui Kaname Kuran, se dadu cativa pasi in spate, ca si cand ar fi fost curentata.
Vampiroaica pufni dezaprobator si iesi din vila, deschizand umbrela neagra si porni spre casa directorului, unde stia ca o astepta iubitul ei. Kaien Cross mereu a fost un om de treaba cu ea si in plus era singurul care ii cunostea adevarata identitate, unde se mai punea, ca el este iubitul secret al Kammynei. Se opri o clipa, cercetand padurea scufundata intr-o liniste sinistra, iar copacii pareau niste monstri la fiecare fulger ce se ivea pe bolta celesta. Inchise ochii si isi facu mana dreapta in pumn, iar degetul mijlociu trase o mica piedica de la mecanismul pumnalului ascuns in maneca. Mereu avea la ea, doua manusi din piele neagra pe antebrate, cu un mecanism inventat de Bogdan, al carui lama de douazeci de centimetri, cu tais dublu, facut din Artemis, incrustat pe canalul lamei numele posesorului ei. Aceasta lama era prinsa la capat cu silc de otel, putand sa o foloseasca ca o pendula. Se intoarse rapid, iar taisul lamei se opri la cativa centimetri de gatul directorului Academie, ce incheta pe loc. 
- Salut Anna, spuse Kaien pe un ton de copil speriat si rasufla usurat, cand fata isi retrase lama inapoi. Ce faci? Ai venit sa il vezi pe Zero? Haide, haide! Exclama fericit, batand din palme, apoi o apuca de brat, tragand-o dupa el, spre casa sa.

---

Baiatul parul chiar usurat, ca iubita lui nu a plecat fara umbrela de la dormitoare, dar acum se simtea si mai bine, cand o stia in bratele sale, protejata si ocrotita, de tot si toate. Isi afunda fata in scobitura gatului ei, inspirand profund mirosul parfumului cu aroma de floare de liliac. 
- Zero, am vorbit cu acea persoana, spuse deodata Anna, punandu-si mainile peste ale tanarului, ce le tinea pe pantecul ei. 
- Si? O intreba soptind, iar respiratia s-a calda si aspra ii gadila pavilionul urechi, in care avea in jur de vreo zece cercei - rotunzi, bobita si ascutiti - si in jur de cinci in cealalta.
- Vei imbatrani..., se intrerupse, cand argintiul isi retrase mainile de pe pantecul ei si se duse la geam, dand cu pumnul in tocul acestuia, facand lemnul de ardar sa protesteze infundat, la agresiunea exercitata asupra sa, dar nu ca oameni, continua vampiroaica, dupa ce astepta vreo trei minute, ca el sa se calmeze. Au mai existat cazuri in istoria vampirilor ca al tau si unul chiar bunica mea l-a facut, dar acel vampir de Nivel D, imbatraneste de zece ori mai repede decat un vampir... ca mine si... javra aia de Ruka, ii explica, iar Zero se relaxa pentru un minut, apoi se incrunta, privindu-si perechea cu o spranceana de argint ridicata si o expresie uimita si intrebatoare ii se asternu ca o masca venetiana pe chipul sau angelic.
Rar, de fapt foarte rar o auzea pe Anna injurand sau jicnind pe cineva, cand erau numai ei doi, numai cand persoana respectiva chiar a scos-o din sarite foarte rau. Vazandu-i expresia, fata se tranti pe scaunul de la biroul sau, dar cu spatariul in spate, punandu-si antebratele pe acesta. Ii explica acel mic incident cu Ruka, incat vampirul dedusa ca persoana respectiva este produsul dintre o catea cu o carchita si liliaco-papagal-paun. O pupa pe frunte, pe nas, pleoapele ochilor, pe obraji si pe urma pe buzele acelea dulci si catifelate ca petalele de trandafir. Gura ei avea gust de cirese, iar limba ii era dulce ca mierea, in timp ce corpul cu forme bine-definite, il lipi de al sa, vrand sa o contopeasca cu el, sa devina o singura fiinta si nu doua. 
- Zero, te rog, gemu usor, cand argintiul, isi strecura degetele pe sub bluza ei si au inceput sa o mangaie pe spate, jucandu-se usor cu prinzatoarea sutienului din dantela rosie-sangerie.
- Mmmm, dantela, spuse baiatul, zambindu-i strenghereste, apoi ii mai fura o mica sarutare pe buze. Nu-ti face griji, am o rabdare mai mare decat crezi tu, ii spuse pe un ton jucaus si ii facu poznas cu ochiul. 
Fata chicoti usor si ii dadu un sarut apasat pe buze, apoi ii spuse ca trebuie sa plece inapoi, ca astfel ar fi prea batator la ochi. Zero ofta, dar aproba din cap, strangand-o protector in brate, nevrand sa ii dea drumul niciodata...

- Hanabusa! Inceteaza! Tipa Ruka exasperata, ca blonul tot facea remarci usturatoare, privitoare la replica ce o lasat-o pe tanara fara grai. Esti mai rau decat un copil mic! Continua sa tipe spre deliciul Annei, ce statea la etaj, cu antebratele pe balustrada si privea spectacolul produs de vampiroaica. 
Chiar daca Alexei i-ar fi spus ca nu este frumos, dar nu ii pasa, fiindca Ruka era o scarba, scorpie, regina panaramelor si lista poate continua in mintea ei. Auzi niste pasi in spatele ei, apoi o mana usor rece pe umarul acoperit de o bluzita subtire din matase, o facu sa se incordeze toata, fiindca nu il suporta pe Ichiju, vice-presedintele lor, ce se dadea la ea in ultimul hal posibil. Isi facu mana stanga pumn, sa nu fie tentata sa isi deschida bratara si sa le arate la toti secretul ei. Isi incorda maxilarul, cand blondul o imbratisa pe la spate, asezandu-mi barbia pe urmarul ei drept. 
- Ce mai faci, micuta mea Anna? O intreba, iar vampiroaica ii carpi cu calcaiul una intre picioare, lasandu-l in durerea lui.
- Fac mult mai bine decat tine in situatia data si daca o singura data, ma mai atingi te transez! Marai, iar ochii tinerei il facura pe blond sa inghete de frica.
Anna se intoarse pe calcaie si porni spre camera ei, fiind satula de toti si de toate. Niciodata nu a putut sa suporne persoanele insistente asa ca Ichiju, care stia ca are pe altcineva in tara ei natala - a fost cea mai mare minciuna gogonata spuna vreodata, dar asa avea pace, ca masculi fara pic de creier o lasa in pace - si e mult mai frumos si cu capul pe umeri decat el. Intra in camera ei, mormaind injuraturi la adresa vicepresedintelui, ajugand sa ii ia toata familia la o vorba buna si de gratie. trase aer in piept si se aseza pe taburetele din fata unui pian grandios, negru, cu clape din fildes albe, ce stralucea in lumina fulgerelor, dandu-i un aspect misterios si fantastic. Isi dadu tot parul in spate si apasa cu grija pe clapele pianului, incepand sa cante Requiem for a dream - Lux Aeterna. Pe buze, ii aparu un zambet micut, amintindu-si cum ea a invatat acest cantec de la Vladislaus. Ii era asa de dor de toate cunostintele ei, incat se hotari ca in vacanta de iarna sa plece acasa si sa il ia si pe Zero cu ea. Oare va vrea sa vina cu mine acasa? Oricum ai mei vor sa il cunoasca si daca el nu vrea, atunci alta data, isi spuse in gand, incheind piesa si ramase cu privirea atintita asupra clapelor scanteietoare. Viata e ca o partitura de pian, frumoasa si trista, vesela si intunecata....

V[/center]


- Sunt foarte bine mami, spuse tanara vorbind cu mama ei, stand cu fundul pe balustrada acoperita de zapada, fiindca ploaia se transformase in nisoare, dand startul planurilor de vacanta. Nu stiu daca vin la voi de Craciun si Revelion, spuse dupa un moment ce auzi ce mama ei ii propuse sa vina acasa pentru a petrece impreuna sarbatorile. Nu i-am propus inca, dar va ramane in scoala, daca vor ramane vampiri, mai adauga cu o voce foarte trista, privind usa dormitorului ei. Mami te sun eu sa iti spun ce s-a stabilit. Saluta-i pe toti din partea mea, mai adaug Anna si inchise mobilul, apoi reveni in camera, suprizand-o pe Yuuki cum se uita dupa haine, iar Kaname statea tolanit pe patul ei. 
Tanara se descalta din cizmele negre, din piele si se tranti in spatele lui Kuran, luandu-si un rebus de pe noptiera si incepu sa il completeze, in timp ce "printesa" ei impacheta haine, vorbind ca vor petrece Sarbatorile cu prieteni din camin la conacul parintilor ei decedati. Saturandu-se de laudele adolescentei, Anna isi lua cizmele in picioare, geaca groasa cu aspect de trening, cu blana pe interior si un fular maroniu lung, pus pe sub capison. Le ureaza celor doi Sarbatori Fericite, apoi iese din camera, spunand acelasi lucru la toti ce ii intalnea in calea ei spre iesire, chiar si lui Ichiju ii zambi si ii ura, iar acesta parca prinse aripi la picioare, invitand-o la el in vacanta, dar fusese imediat refuzat, spre dezamagirea lui. Tranti usa in urma ei, in timp ce alerga spre dormitorul baietilor de la muritori. Incepu sa alerge in adevaratul sens al cuvantului, fara sa ii pese ca a alunecat de cateva ori, facand cunostinta cu pamantul inghetat, zgarindu-se in palma cand excalada zidul de la dormitoarele Soarelui. Cand ateriza pe partea cealalta, incepu sa alerge spre intrarea in caminul baietilor, strecurandu-se de la un copac golas la altul, fiind cu urechile ciulite dupa muritori si muritoare. Deodata simt cum cineva o impunse in joaca sub coaste, facand-o sa scoate un mic icnet de uimire si sa se intoarca rapid, lasand in acelasi timp un pumn spre persoana respectiva, dar acesta fu prins intr-o mana cunoscuta.
- Acum inteleg ce ai vrut sa spui cu strecuratul, spuse Zero pe un ton glumet si ii deschise pumnul, pupandu-i dosul palmei. Ce cauti aici frumoaso? O intreba, incepand sa ii linga zgarieturile superficiale din palma.
- Hai sa nu vorbim aici, spuse tanara, uitandu-se precauta in jurul ei, fiindca auzi niste voci de la intrare. 
Vampirul o apuca de brat si o trase dupa el, prin intrarea din spate a caminului, apoi tip-til pe scara de incendiu si apoi in dormitorul sau. Fata se tranti in patul de o persoana cu asternuturi albe si cu miros de detergent ieftin. Pereti de culoarea mieri, erau exact ca si ai ei. De fapt aproape tot mobilierul ce se gaseaca in camera lui - birou, dulap si pat - avea si ea. Argintiul trase scaunul de la birou si se aseza pe el, privind-o atent pe vampiroaica lui, pe regina lui intunecata.
- Sti la ce ma gandeam, spuse vampiroaica, mutandu-se din pat in bratele iubitului ei, dandu-i un mic sarut pe buze. Ce ar fi ca tu sa vi cu mine acasa, in tara mea natala? Il intreba si putut sa citeasca uimirea in ochii sai lila, apoi sclipirea, ca puteau sa mearga undeva, unde sa se afiseze fara sa le fie frica, ca ii vede cineva.
- Cand impachetam? O intreba, sarutand-o apasat pe buze, dar Anna gemu foarte usor de bucurie.

Zero tresari cand iubita lui l-a scuturat usor, pentru a-si pune centura de singuranta, ca avionul se rpegatea sa aterizeze pe aeroportul din Sibiu. Tot drumul, ea ii povesti despre cei sapte frati ai ei si cum parinti ei sunt cei mai bogati din tara si tatal ei este profesor de biologie, la un liceu din oras si mama ei este doctorita de toate specialitatile in oras, conducand spitalul central. 
- Noi ne hranim cu sange adevarat, donat de oameni din oras. Vampiri ce locuiesc aici, se supun noua si copii lor invata la castelul Bran sau castelul lui Dracula. Noi locuim la o vila moderna din afara orasului, dar sa nu te speri, daca ne vezi desculti in zapada, ca asa ne-am obisnuit, spuse fata, iar fulgi de nea in parul ei visiniu, il faceau sa para alcatuit din mii si mii de rubine scanteietoare.
Iesira amandoi din aeroport, cu bagajele si cand vrura sa se indrepte spre un taxi, un glas barbatesc, dar cu ton de tenor, o striga pe vampiroaica. Aceasta se intoarse si zambi cu toata fata la Bogdan, fratele geaman-siamez a lui Noarh. Brunetul isi imbratisa strans singura fata a clanului Valerious, apoi dadu mana cu Zero, care observa reflexia de albastru la lumina a vampirului, plus taietura inegala a parului, incat pe partea stanga parea mai scurta si venea mai lunga in partea dreapta, unde era dat si bretonul indreptat cu placa si mici tepi in varful capului, acum pleostiti din cauza fulgilor de nea. 
- Amir si Anubis au crescut cu cativa centimetri de cand i-ai vazut ultima data, spuse Bogdan, punand bagajele in porbagajul unui B.M.W. si ii deschise usa din spate a fetei. Am doi frati mai mici decat noi. Au sase ani, in anii speciei noastre si vreo cinci mii in cei muritori, il lamuri barbatul, iar argintiul aproba din cap, urcandu-se pe scaunul mortului.
Lui Zero nu ii venea sa creada ca fratele cel mare, cu nume slav, prefera baieti si nu fetele, cum ar fi normal pentru el. Ofta usor si privi in spate, la vampiroaica, ce se descalta de cizme si sosete, ramand desculta, cea ce il ingrijora usor, fiindca din cauza asta poate sa aibe mari probleme cand va avea copii. Deodata cei doi frati au inceput sa rada, iar gardianul putut sa vada cercetul din urechea dreapta a lui Bogdan, un banut din aur, exact ca al Annei de la bratara. 
- Clanul nostru e foarte rezistent, datorita origini noastre de Sange-Pur a bunici. Bunica din partea mamei este un Sange-Pur, dar a facut-o pe mama cu un muritor si de aceea mama s-a casatorit cu unul tot asa ca ea, ii spuse ceva despre istoria familie ei, lasandu-l masca pe Zero.
Niciodata nu a crezut ca vampiri pot sa aibe urmasi cu muritori, dar in aceasta tara orice era posibil... Tara tuturor posibilitatilor.

VI[/center]

Masina opri in fata unei vile cu doua etaje si mansarda, de culoare galben-pal, foarte frumoasa in conbinatie cu zapada ce cadea din cer. Balconele erau pline de beculete de Craciun. Usa franceza de la intrare, se deschise si pe ea iesi Carolina, o muritoare de patruzeci si ceva de ani, imbracata cu pantaloni de trening, botosei din lana in picioare si un plover albastru, gros pe ea.
- Domnisoara Anna! Exclama femeia, imbratisand-o pe vampiroaica, pupand-o parinteste pe frunte. Ati mi crescut cativa centimetri, dar ati slabit mult..., incepu femeia sa critice bucatarii de la scoala.
Se opri o clipa, cercetandu-l atent din priviri pe Zero, apoi ii spuse ca e piele si os. Cand auzira asta, cei doi frati izbucnira in chicote usoare, ce samanau cu niste clicate a unor clipotei in bataia vantului. Intrara in vila si in vestibulul simplu si cu pereti auri, cu o oglinda incorporata in usa de la debara, aparura doi copilasi de sase anisori, identici in privinta hainelor si a infatisarii, dar hainele aveau culori diferite, pentru a se putea deosebi unul din celalalt. Acestia sarira pe Anna, lipindu-si obrajori inrositi, de fata ei rece, de la frigul de afara.
- Amir, Anubis, acesta este Zero, prietenul ce a venit aici sa petrecem impreuna Sarbatorile, Zero, acesta e Amir - copilasul cu plover albastru-deschis - si fratele sau geaman-siamez, Anubis - copia sa cu plover albastru-inchis, facu visinia prezentarile, apoi se opri din mers spre sufragerie, cand pe scarile de la etaj din lemn isi facu aparitia Alexei, copia identica a Annei in varianta masculina.
Avea aceeasi coafura ca acum trei luni, cand a venit sa-si scoata sora din Academie, pentru a o proteja de Rido Kuran. Acelasi breton peste ochiul stang, parul facut tepi si cateva cosite impletite prin parul visiniu.
- Zero! amice! Ce mai faci batrane? Il intreba Alexei, dand mana cu el, zambindu-i larg, ca in sfarsit ii vizita.
Aegintiul ramase usor uimit, din cauza asemanari identice dintre cei doi. Incepand de la culoarea parului pana la mimica fetei. Nu degeaba erau siamezi, fiind uniti in zona bazinului.
- Bine. Vad ca rana de pe obraz s-a vindecat complet, spuse vampirul, fiindca Alexei s-a ales cu maxilarul rupt si o rana adanca pe obrazul drept intr-o lupta cu un alcolit de a lui Rido. 
Si acum Zero isi amintea cum l-a gasit pe vampir impreuna cu Anna. Nu si-a putut da seama cum fostul alcolit ajunse un pumn de cenusa, chit ca era Nivel B si putea creea cutite din nimic.
- Mama cu tata ajung dupa-masa acasa. Noarh diseara plecaca din Norvegia, iar de Gavril si Mihail nu stiu daca vin anu acesta acasa, ii informa Bogdan, cu gemeni cocotati pe umeri sai, ducandu-se in sufragerie.
Fata aproba din cap, apoi isi apuca iubitul de mana, tragandu-l pe scari spre camera ei, care era mansarda. Chiar daca tatal ei s-a impotrivit sa aibe camera acolo, mama ei a fost in favoarea ei si a lasat-o acolo sa doarma. Deschise usa cu diferite postere lipite postere cu diferiti actori si cantareti muritori, pe pereti. Ii arata lui zero dressing-ul ei, ce era cam cat camera lui de la camin de mare si plin de haine asezate pe umerase si papuci stivuiti in rafturi speciale, iar intr-o parte trei oglinzi mari. Zero ramase uimit, cand tanara se agata de umeri sai si isi puse capul pe pieptul sau. Oglinzile o faceau sa para atat de ireala, atat de... fragila. Cu grija, argintiul o lua in brate, fiindu-i frica ca se poate sfarama la cea mai brusca miscare a sa. Tanara incepu sa rada usor, lasandu-si capul pe spate si parul ei de vin, ii atingea in treaca lamilatele de culoarea mierii. Vampirul o aseza ca pe o mireasa in patul dublu, moale cu cearceafuri lila-deschis. Anna se ridica in fund si ii lua fata in maini, iar buzele ei moi si dulci se lipira de ale sale. Limba lui se strecura in gura ei, invitandu-i limba la joaca. Buzele lor aproape s-au contopit, despartindu-se doar cand schimbau pozitia capului. Anna isi baga degetele in cositele arginti ale baiatului, iar acesta o apuca de mijloc, tragand-o mai aproape de el. Era sa de bine sa o simta in bratele sale, sa o protejeze de tot ce este rau in aceasta lume. Si acum isi aminteste, cat curaj i-a trebuit sa intre in clasa si sa minta ca o cheama directorul, apoi sa o conduca in biblioteca, intreband-o daca vrea sa se intalneasca a doua zi pentru a merge in oras. Isi amintea fiecare cuvant balbait, in timp ce ochii ei albastri-violacei, mai pretiosi decat orice nestemata de pe pamant, il priveau atent si amuzati de balbaiala sa. Zero gemu foarte usor cand vampiroaica, il mangaie usor pe gat...
- Termina! Exclama el, cand Anna incepu sa il gadile, parca intuind ca in zona gatului si a abdomenului, erau zonele sale sensibile, facandu-l sa rada sau sa devina activ hormonal. 
Usa camerei si Alexei intra in camera cu o perna in mana, trantindu-i surori lui in cap. Atunci argintiul a putut sa vada ca purta si visiniul o bratara exacta ca si sora lui, la mana stanga. Foarte usor, in dormitorul tinerei se umplu de puf si pene de gasca, cand usa camerei se deschise, iar tinerii au inghetat imediat. In prag se afla o vampiroaica, foarte frumoasa, in jur de treizeci si cinci de ani, cu parul ca al Annei, prins in coc si ochii ca ai gemenilor.
- Mami, striga Anna si sari in bratele femeii care i-a dat viata, mirosind parfumul natural de trandafir, parfumul de "acasa"...

---

VII[/center]

Zero se simtea stingher, stand la masa din living, cinand alaturi de doamna si domnul Valerious, Bogdan si iubitul acestuia, Andrei - un vampir de Nivel B -, gemeni, Anna si Alexei. Ochii sai se minunau de mancarea aburinda de pe masa lunga, cu o suprafata de sticla pusa peste suprafata de lemn lacuit.
- Scumplule, sinte-te ca si acasa la tine. Nimeni nu te mananca de viu aici, fiindca din cate vad eu, Andrei inca mai traieste, spuse Aleera pe un ton vesel, punand o mana calda pe bratul tanarului, acoperit de maneca unei bluze albe.
Se relaxa usor, apoi incepu sa manance incet, bucurandu-se de fiecare bunatate pe care papilele sale gustative le simtea. Trebuia sa-i multumeasca Carolinei pentru abilitatile de bucatar.
- Sa sti ca ma bucur ca l-ai ucis pe nenorocitul ala de Rido Kuran, spuse Vladislaus, conducatorul clanului Valerious si totodata tatal Annei.
Ochii sai albastru-violaceu, dadeau impresia ca vedea prin oameni. Alexei incepu sa se umfle usor in pene ca el a ucis un vampir periculos, dar elanul a fost rapid taiat de fratele sau cel mare, care i-a spus ca obrazul si maxilarul sau nu au fost de aceeasi parere ca si posesorul lor. Ocupanti mesei incepura sa rada, apoi au reinceput sa isi continue cina in liniste. Niciodata nu si-a imaginat ca o cina cu vampiri poate fi atat de vesela si foarte... de familie. Mancase cu atata pofta si rase alaturi de Alexei si gemeni, nu crezuse ca mai putea sa inghite si desertul alcatuit din budinca de capsuni si frisca, cu ciocolata asortata si cireasa in varf. Se parea ca servitoarea chiar e pusa sa il bage la ingrasat. Abia se ridica de la masa si se duse in camera care o impartea cu iubita lui, punandu-se pe pat, incepand sa motaie, mai ales ca era o caldura placuta in camera. Auzi un mic ciocanit si in camera veni regina sa, cu doua cani aburinde in mana. 
- Carolina ne-a facut cacao cu lapte, pe care o servim pe balcon. Vrei sa vi? Il intreba, iar tanarul se ridica din pat, luand cana si sarutand-o apasat pe tanara, bucurandu-se de dulceata lor. 
Deschisera usile franceze-duble, iesind pe balconul lunguiet si lat, incat acolo erau doua fotoli de trestie, acoperite de zapada si o masa din sticla, dar in coltul mai indepartat. Anna isi puse antebratele pe balustrada din lemn, dupa ce curata zapada de pe aceasta. Nu ii venea sa creada ca s-a intors pentru scurt timp pe meleagurile natale, incat a crezut ca va muri in Japonia, cand a pornit nebunia cu Rido. Privi bratara si zambi sadic si recunoscatoare mamei mei, ca a putut supravietui datorita ei.

Flash back
Imi simteam fiecare muschi din mine, pulsand de durere, in timp ce eram toata zgariata si muscata. Trebuia sa ii ucid pe nenorocitit astia de Nivel E, dar cu ce arme? Lamele ascunse de la mana, mi-au fost rupte de pe antebrat si acum se afla in posesia unui vampir de Nivel B, impreuna cu...
-... bratara, soptesc si pe buzele mele aparu un ranjet de rau amurg pentru vampiri din jurul meu. Stiti, spun pe un ton rece si bajocoritor, indraptandu-mi spatele, iar ranile vizibile - ce dracu, purtam costumul meu de vanatoare, care il avea intreaga mea familie - au inceput imediat sa se vindece, as minti cu nerusinare sa spun ca imi pare rau ca v-am cunoscut, dar nu e asa! Strig ultimile cuvinte si ochii mei devenira rosi ca si sangele-aprins, ce imi curgea atunci prin vene, asemenea unui torent de munte.
Ridic mana dreapta in sus, pregatindu-ma sa pocnesc din degete, iar vampiri sarira sa ma atace. Deja era prea tarziu, fiindca am pocnit din degete, iar ei se transformara pur si simplu in particole de praf si cenusa, picand gremezi la picioarele mele. 
- Sa sti ca ai facut cea mai mare greseala din viata ta, amaratule, ii spun vampirului ce avea in mana lamele ascunse si bratara mea. Ca sa ma ucizi, trebuia sa nu imi fi luat bratara, in timp ce vorbeam, unghile mele fura incercuite de un cerc de alchimie, exact ca si "banutul" de pe bratara, facandu-le niste ghiare ascutite si letale, dar c'est la vie et touche, spun si imi infig ghearele direct in inima lui ucigandu-l.
Imi iau bratara si o privesc o secunda, apoi mi-o pun la incheietura... si acum ce se intampla cu mine? Nimic, ca de obicei cand o pun sau o dau jos, dar cand am dat-o ultima data jos...
Endback

Tanara tresari cand Zero isi aseza o mana pe spatele ei, aproape scapand cana din mana, dar continutul ajunse la cineva in cap, ca imediat se auzi injuraturi mai ceva ca la usa cortului.
- La naiba! Asta e Noarh! Hai sa ne schimbam si sa ne prefacem ca dormim sau numai scap de gura lui, cu motivele sale "de ce nu este bine sa bei cacao cu lapte pe balcon", spuse tanara impacientata, bagandu-se rapid in dressing.
Se dezbraca de haine, tragand pe ea o pereche de pantalonasi scurti si un maiou pe trup, apoi plonja in pat, in bratele iubitului ei, ce purta doar o pereche de pantaloni. Isi ascunse fata la pieptul sau cu muschi de felina, inspirand parfumul sau barbatesc, ce ii dadea un aer de masculinitate, prospetime si mister, cand usa camerei se crapa, apoi se inchise, semn ca Noarh o sa-i spuna acele motive maine-dimineata, inainte si dupa micul dejun...

VIII[/center]

Razele soarelui o mangaia fin si bland pe Anna, pe obraz in timp ce Zero statea pe o parte, razamandu-se in cot. Parea atat de ireala, atata de... umana. Ii era frica sa o atinga si sa se dezintegreze in mii si mii de cioburi.
- Hei, buna dimineata soare, spuse argintiul, cand tanara deschise usor ochii, clipind incet. Cum ai dormit? O intreba curios, fiindca in timpul noptii, tanara ii imbratisa mijlocul, punandu-si capul pe abdomenul sau.
- Destul de bine, spuse, dandu-i un mic sarut pe buzele lui dulci si carnoas. Sa il cunosti pe Noarh la micul dejun. Sa nu te speri de el, fiinca are obiceiul sa-ti insire "n" motive "de ce nu e bine o chestie", spuse unele chesti, facand cu degetele ghilimelele de rigoare. 
Vampirul ridica o spranceana intrebatoare, dar fata il impinse usor in joaca, spunandu-i ca e prima la dus. Lua prosopul, port-fardul si deschise usa baii, ce semana cu o parte din peretele camerei, dar se deosebea, ca era lipit de ea un poster cu o actrita in costum de baie, stand pe o plaja insorita. Anna se dezbraca repede de haine si intra in cabina cu hidro-masaj, dand drumul la apa, dar nu inainte sa isi scoata bratara si sa o puna pe suport, apoi rugandu-se din suflet, ca Zero sa nu ii simta aura, in caz ca va intra in incapere, cea ce se si intampla. Tanarul intra in baie, mirandu-se putin de marimea si eleganta acestea, apoi se duse la chiuveta din fata sa, incepand sa se spele pe dinti, in timp ce isi mai misca degetele sa nu ii inghete pe faianta de culoarea lutului, rece din baie. Auzi apa oprita la dus, apoi mana tinerei, ce era putin mai inchisa la culoare, decat faianta de culoarea piersici de pe pereti, isi facu aparitia pe usa dusului, luandu-si prosopul de pe stativ. Dupa cinci minute, iesi din cabina, cu prosopul infasurat in jurul ei, facandu-l pe tanar sa se inroseasca usor in obraji, fiindca prosopul era aproape lipit de trupul ei. 
- Dusul e liber, frumosule, spuse, sarutandu-l tandru pe obraz, apoi zambi. Imi place aftershave-ul cu care iti dai, ii mai spuse si depuse un sarut lacom pe buzele lui. 
Argintiul zambi si intra in cabina de dus, pentru a se dezbraca, apoi inchise usa, dand drumul la apa fierbine. Anna isi usca parul, apoi pleca in dressing-ul ei, luand pe ea lenjerie intima, roz, din dantela - facuta din bumbac - si peste o pereche de jeansi albastri-cenusi si o bluza de albastru deschis, iar peste o camasuta cu manici scurte, in carouri de culoare portocaliu si verde deschis. In picioare isi lua niste cizme din piele neagra, imblanite pe interior. Isi pieptana parul, prizandu-l intr-o coada de cal in varful capului, apoi il implati in doua, prizandu-l la varfuri. Dupa ce isi dadu cu parfum, se aseza pe pat, uitandu-se cu perversitate la vampirul ce isi lua atunci pe el, un plover albastru-inchis, din lana. Auzira un ciocanit in usa si apoi un glasul lui Bogdan ce le spunea sa vina la micul dejun.
- Imediat Noarh, spuse Anna, deschizand usa si in fata ei, razamat pe peretele din fata, stata copia lui Bogdan, cu parul taiat scurt si usor ciufulit, aducand cu coafura lui actorul Ian Somehealder. Inainte sa incepi, acesta este Zero si acum incepe, spuse visinia, dupa ce le facu cunostinta.
Fratele ei o privi cu o spranceana ridicata, apoi o imbratisa strans, spunandu-i ca i-a fost foarte frica, cand Academia a fost atacata si ii pare foarte rau ca nu a putut sa vina cu Alexei cand a atacat Rido si sa o salveze. Tanara zambi vinovat si il batu usor pe umar, apoi coborara toti trei la masa din sufragerie, unde era Alexei, cu Bogdan si Andrei, luand micul dejun. Se asezara la masa si incepura sa vorbeasca si sa rada ei de ei.

Se plimbam amandoi pe strazile din Sibiu, admirand arhitectura medievala, iar tanara ii spunea si ii arata fel si fel de cladiri si locuri, spunandu-i istoria acestora. Zero le facea poza, dar nu isi putea ascunde uimirea, cand vampiri se inchinau din cap in fata ei. 
- Sti, incepu sa vorbeasca, dar se opri, cand fata lua vata de zahar ars si ii intinse si lui sa se serveasca. Daca aici in Romania, cel mai bogat conduce, de ce nu este si asa la Academie. Jur ca idiotul de Kuran, e in regatul norisorilor roz de prea mult timp, spuse Zero, usor iritat, iar tanara chicoti usor, apoi lua zapada in maini, spalandu-se de zahar pe maini si fata.
- De fapt, familia mea conduce Europa, nu numai Romania. Chit ca nu sunt chiar asa multi Sange-Pur in Europa, dar prefera sa fie condusa de familia..., se intrerupse, cand tanarul ramase uimit, vazand cum un lup urias de doi metri si ceva, tragea o sanie de lemn, in care erau un cuplu de vampiri de Nivel B, proaspati casatoriti. Deci, prefera sa fie condusa de familia mea, fiindca noi suntem singuri ce pot sa controleze varcolaci, spuse si apoi incepu sa rada, fiindca Zero avea o fata atat de socata si uimita, numai buna de pus in rama.
Nu ii venea sa creada, ca o singura familia de vampiri si nici macar nu sunt Sange-Pur, putea sa controleze niste besti asa de rele si letale, ca varcolaci. Anna incepu sa ii explice ca, oameni din Romania, ii considera ca niste caini, dar de talie mai mare. Baiatul pica cu fundul in zapada si sopti intr-una ca nu are cum sa controleze prea mult un varcolac si incurand vor fi atacati de ei.
- Cum ai reactiona, daca ti-as spune ca intraga mea familie este alcatuita numai din vanatori si tata cu Noarh, vaneaza varcolaci, cu varcolaci, spuse Anna, cand se poate de serioasa, asezandu-se pup in fata lui.
- As spune ca sunteti nebuni, reusi sa indruge Zero, fixand o privire socata asupra ochiilor ei.
- Poate, spuse tanara, ganditoare, privind cerul cenusiu...

]IX[/center]

Stateau amandoi in parcul central, in timp ce Anna hranea porumbeii, Zero o veghea de pe banca, cum isi vegheaza un leu perechea. Era asa de linistitor sa o priveasca cum hranea acele vietati lipsite de aparare si atat de pure. Era asa de placut sa stea si sa-si priveasca iubita, cum se bucura de zapada bogata, rece si stralucitoare, in timp ce impartea un covrig cu susan cu pasarelele din parc.
- Pacat ca la Academie nu sunt porumbei, spuse visinia, scuturandu-si palmele inrosite de la frigul de afara.
- Bine ca nu sunt, spuse Zero, ridicandu-se de pe bancuta din lemn acoperita cu un strat subtire de patura rece de faina. Vroiai sa vezi cum Aido incearca talentul de a arunca in aer bucataria? O intreba amuzat, luand degetele inghetate, intre mainile sale acoperite de niste manusi din catifea maroniu-deschis.
Argintiul sufla aer cald peste degetele fragile si atat de pretioase pentru el, ca si fiinta ce le poseda. Anna zambi amuzata de gesturile grijuli ale iubitului ei. Chicoti usor, pupandu-l dragastos pe varful nasului inrosit din cauza frigului. Tanarul ii apuca barbia delicat cu degetele, acaparandu-i buzele intr-un sarut pasional, plin de iubire. Limbile lor dansau cel mai dulce, ascuns si pervers joc al lor. Vampirul o prinse de mijloc, lipind-o de el. Vampiroaica se agata cu degetele de paltonul sau negru, ce era mai pe trup. Ofta usor in gura lui, cand Zero o acupa de fese, ridicand-o in sus, facand-o sa-si incolaceasca picioarele in jurul taliei sale, incat feminitatea tinerei apasa peste barbatia lui, ce incepea sa devina usor activa. 
- Nu va esti rusine! Tipa o batranica, lovindu-l pe argintiu cu poseta in cap, facandu-l sa o dea jos rapid pe Anna din bratele lui. Va imperecheati mai ceva ca iepuri! Striga in urma lor, in timp cei doi alergau usor prin parc, razand si tinandu-se de mana.
Se oprira din alergat, cand prin fata lor trecu o sanie trasa de un varcolac, in care se aflau niste vampiri de Level B, ce isi inclina capul in directia visiniei. Tanara raspunse la salut, apoi il trase dupa ea, pe strazile inzapezite ale Sibiului pentru a merge la patinuar. Mereu mergea la patinuar, cand prindea ocazia, distrandu-se cu prieteni ei muritori si nemuritori, cat era ziua de lunga. Cu ocazia aceasta, putea sa il invete si pe Zero sa patineze, ca mereu se bosumfla cand Aido se dadea mare si tare, ca stie sa patineze si el, nu. 

Pieptul dezvoltat ii se ridica si cobora in ritmul respiratiei, in timp ce stateau amandoi pe terasa din spate ca vilei, aratand ca au alergat prin zapada inalta. Vampirul se apleca si isi saruta iubita pe buze, tragand-o mai aproape de el, luand-o in brate ca pe o printesa. 
- Unde vrei sa te duc, printesa mea intunecata? O intreba, soptindu-i in ureche, suav, in timp ce aerul cald ii gadila pavilionul dandu-i fiori pana in firul de par.
- In dormitor si numai iesim de acolo, ii raspunse, muscandu-l de buza, crestand-o, incepand sa ii suga jucaus sangele, trecandu-si limba peste micuta rana, pentru a se vindeca.
Trecu pragul cu Anna in brate, ca un mire si o mireasa, indreptandu-se amandoi spre patul nuntial. E atat de pura si fragila. Parca ar fi ireala... un inger... e ingerul meu..., isi sopti argintiul in gand, privind-o drept in ochii aceia amentitori si atat de mistici. Acum stia de ce se indragostise de tanara Valerious. Era mult mai diferita fata de ceilalti vampiri, care erau cu nasul pe sus si credeau ca mereu au dreptate. Nu, Anna nu era asa. Recunostea cand gresea, era prietenoasa cu cine merita, iar cu ceilalti vampiri de la Academie, era distanta si taia in carne vie, cine se punea cu ea si o scotea din sarite. 
- Ah... Zero! Exclama plina de fericire si extazul bucuriei, pe care il simtea in acel moment, cand tanarul se invarti cu trupul ei, in bratele sale puternice, iar fata isi lasa capul pe spate, expunandu-si gatul vederii nemuritorului.
Baiatul simti dorinta de a-i musca gatul, de a simti gustul sangelui dulce si atat de tentant, dar in schimb o aseza pe pat, lungindu-se ca o pisica langa stapana lui, ce seamana cu o zeita dintr-o lume de mult apusa. Parul de culoarea vinului, parea o cortina atat de matasoasa, fiind asemanuita cu un ocean valurit de sange. Ochii mai pretioase decat orice nestamata, te pironeau pe loc, facandu-te sa uiti de tine, lasandu-ti mintea prada vointei ei. Atat de fragila... atat de pura... atat de ascunsa si totodata expusa priviri mei..., aceste cuvinte ii se in mintea lui, in timp ce buzele lor s-au contopit la propriu. Degetele sale agile si usor reci, o mangaiau pe sub ploverul ce disparu incurand de pe trupul ei ca de zeita greaca. Se ridica in genunchi, cand Anna il impinse usor in spate, ramand uimit, cand ea ii dadu jos bluza neagra, cu o imagine cam sumbra pe piept, descoperind un trup cu muschi de felina, ce se incordau la fiecare miscare ce o facea.
- Numai dai si altceva jos, ii sopti tanara in ureche, cand o scapa de pantaloni, ramand amandoi doar in chiloti. 
- Dorinta ta e porunca pentru mine, ii sopti in ureche, desfacandu-i sutienul, ce ii tinea in frau, sanii mari si naturali.
Incepu sa ii mangaie, facand-o sa isi lase capul pe spate, expunandu-si gatul, vederi lui. Zero isi trecu limba peste epiderma subtire, facand-o pe Anna sa scoata un geamat multumita. Cobori cu sarutarile spre nuri rozali, apucand unul intre buze si incepand sa il muste suav, sa il invarta sucaus, sa il suga posesiv si sa il muste atent, facand-o sa se arcuiasca sub el, lipindu-si pelvisul de al sau, costientizand cat era de excitat. Vampirul gemu multumit, cand fata isi misca putin bazinul, frecandu-si sexul de al sau, stergand din minte fiecare partida ce o avusese de-a lungul celor patru ani la Academia Cross, cu muritoarele de la casele de toleranta din oras, pana sa o intalneasca pe Anna. Era atat de pura si lipsita de aparare, dar era in acelasi timp cea mai letala persoana ce o cunostea...
- Mai usor cu gemetele de placere, spuse Bogdan, bagandu-si capul pe usa, cu ochii carpiti de somn.
Anna se acoperi rapid cu plapuma, incepand sa maraie ca un caine provocat printre buzele intredeschise si maxilarul incordat, iar Zero sasai ca o pisica provocata, aratandu-si colti de vampir. Brunetul se retrase, iar visinia isi lipise fruntea de umarul iubitului ei, oftand rusinata. Vampirul o lua in brate, bagandu-se amandoi sub plapuma, iar Anna se ghemui in bratele lui, ca un pui de pisica, ce dorea afectiune de la stapanul ei. Stapanul ei cel intunecat si etern...

---

Razele de lumina, jucause patrundea gales printre draperiile din matase visinie, obligand-o pe tanara, sa se intoarca cu spatele la geam, afundandu-si chipul in pieptul lucrat al iubitului ei. Se simtea atat de vinovata in fata lui Zero, fiindca nu ii putea spune secretul ei cel mare, tradandu-i increderea ce i-a acordat-o din prima clipa, a primei lor intalniri. Trase de cateva ori aer in piept si se ridica cu grija din pat, pentru a nu-si trezi iubitul, apoi se duse la baie, pentru a face un dus. Azi vroia sa mearga cu el la cumparaturi de cadouri si sa impodobeasca impreuna bradul. Dupa ce isi facu dusul, se sterse pe corp, apoi isi luase pe ea lenjerie intima de culoarea vinului, din dantela, zambind pervers la argintiul ce dormea dus in patul ei. Isi trase pe ea o pereche de colanti negri, peste o fustita din blugi, de vreo zece centimetri si un plover negru, tricotat manual, pe gat, care era preferatul ei. In timp ce se incalta in niste cizme din catifea neagra, ce ii ajungea pana la genunchi, se trezi si Zero, intizandu-se ca o pisica sub soare.
- Buna dimineata frumoasa mea, spuse argintiul, coborand din pat si sarutand-o apasat pe buze. Ce facem azi? O intreba, mirosindu-i gatul parfumat cu mireasca exoticului, ce ii placea la nebunie.
- Ma gandeam sa mergem si sa cumparam un brad de Craciun, ii marturisi Anna, privindu-l gales, apoi ii dadu un mic pupic pe varful nasului. Ce spui? Il intreba pe tanar, iar acesta zambi gales.
- Dorinta ta e porunca pentru mine, printesa mea intunecata, ii raspunse Zero si se ridica de pe pat, ducandu-se la baie, pentru a-si face dus.
Vampiroaica trase aer in piept si isi lua pe mana un palton din piele si in mana o cordeluta din lana, foarte calduroasa, iesi din camera si cobori in bucatarie. Acolo il gasi pe Bogdan gatind impreuna cu muritoarea si Andrei, diferituri mancaruri romanesti si din alte tari. Cand o vazu, brunetul isi apuca sora de mana, tragand-o dupa el in coridorul principal.
- Anna, mama cu tata stiu ca acele gemete au venit de la mine si Andrei, nu de la tine si Zero, o atentiona in soapta vampirul, iar fata aproba din cap, fiindu-i foarte recunoscatoare fratelui cel mare pentru ajutor.
- Bogdane esti cel mai tare, ii spuse aceasta, imbratisandu-si fratele, apoi se indeparta de el, punandu-si haina pe ea si cordeluta, apucandu-l pe iubitul ei de mana si tragandu-l afara dupa ea.
Cei doi au trebuit sa clipeasca de cateva ori pentru a se obisnui cu lumina reflectata in zapada. Anna il apuca de mana si au pornit pe jos spre oras, razand, glumind si sarutandu-se din cand in cand pe buze, aratand ca se simt bine unul in compania celuilalt.

Argintiul o privea cu admiratie pe vampiroaica, cum reusea sa gaseasca locul potrivit pentru fiecare glob si betea in bradul ce l-au cumparat ei. Nu ii venea sa creada cu cata usurinta obtinuse acel brad la jumatate de pret, apoi il carase la un centru de ajutor social, pentru a imparti haine, mancare, jucari si sucuri, famililor sarace din Sibiu.
- De fapt toti vampiri din Romania impart mancare, jucari, haine, sucuri si alte lucruri famililor nevoiase din tara. E recompensa noastra pentru ei, ca ne dau voie sa bem din sangele lor, ce il doneaza la centre speciale pentru asa ceva, dar jumatate din sangele ce se doneaza acolo merge la spitalele din tara, ii explica fata, luand in mana o stea aurie, foarte frumoasa.
Vampirul ranji si se duse la ea, apucand-o de mijloc si punand-o pe umeri sai, ca si cand ar fi cantarind cinci kilograme si nu saizeci si trei de kile. Dupa ce au asezat steaua in varf, au venit in gemeni, incepand sa cante colinzi, dar in vaiante porcoase, pana cand Aleera le spune ca ii pedepseste, dar le lua locul la colinzi Alexei, pentru a-l enerva pe Mihail, ce veni in tara pentru a petrece Craciunul cu familia lui. Pentru prima data, Zero ii vazu pe toti membri clanului Valerious laolalta, minunandu-se de asemenanarea identica intre gemeni-siamezi ai familiei si ca Anna era singura fata a clanului, cea ce insemna ca era aparata de toti din familie. Intre ei nu exista razboi sau ura, asa cum s-a intamplat cu mine si Ichiru, isi spuse tanarul in gand, devenind serios, dar nu pentru mult timp, fiindca visinia il apuca de mana si il trase in picioare, tragandu-l spre frati ei mai mari si respectiv mai mici, ce se jucam Twister.
- Numai fi asa serios Zero si joaca-te cu noi, il ruga Anna, privindu-l cu ochi rugratori, iar argintiul o pupa delicat pe frunte, apoi intra si el in joc cu ceilalti vampiri.
In acea seara, vanatorul de vampiri, Zero Kiryu s-a comportat ca un adolescent obisnuit alaturi de o familie de vampiri, foarte temuti printre randul vampirilor din lumea intreaga. A ras impreuna cu Alexei, Andrei si Bogdan pe seama lui Gavril care a fost machiat ca si un clov de catre Aleera si Anna, a mancat cozonaci si diferite mancaruri, facute de Carolina, ce era pusa sa ii ingrase pe saracele fiinte nemuritoare, ca dupa parerea ei, vampiri erau muritori de foame, iar spre finalul serii au facut schimb de cadouri si au cantat colinzi, dar cu strofele reale si nu cele inventate de elevi muritori, in orele plictisitoare de la scoala. Atata fericire si caldura, gandi Zero, in timp ce isi urma iubita pentru a dormi, fiindca era obosit, dar si bucuros, ca pentru o seara si-a vasit locul in aceasta lume vasta, dar pana cand...

---

Anna isi trecea degetele printre suvitele arginti ale iubitului ei, in timp ce il privea bucuroasa ca a reusit sa il faca sa uite necazurile din trecutul sau, pentru o seara. Se apleca si buzele ii se presara de pielea calda si senina a fruntii, apoi se ridica cu grija din pat pentru a nu-l trezi. Cobori in sufragerie, unde il gasit pe Gavril decojind o portocala, in timp ce asculta in surdina o melodie rock. 
- 'Neata fratioare, spuse visinia, pupandu-si fratele mai mare pe obraz. Cum ai dormit? Il intreba, asezandu-se in fata lui, iar tanarul isi atinti ochii de aceeasi culoare ca si ai ei, spre chipul tinerei.
- Amir a avut un cosmar si a venit la mine, apoi s-a mai trezit cu noaptea in cap, ca vrea sa ne uitam la desene. Norocul meu a fost Andrei, iubitul lui Bogdan, ce l-a luat de pe capul meu, ii se destanui brunetul, bagand o felie de fruct in gura, apoi isi privi sora. Te-ai mai gandit sa ii spui? O intreba, cand o vazu pe Anna privind ganditoare bratara de aur de la mana ei.
- Mi-e frica cum va reactiona, murmura ea, plecandu-si capul in semn de cainta. Imi este frica, frate, mai adauga, iar lacrimi cristaline incepu sa ii curga pe obraji palizi.
Gavril se ridica de pe scaun si isi imbratisa singura sora pe acare o avea, jurand inca de la nasterea ei, ca o va aparea, chiar si cu pretul vietii sale. Dupa putin timp, cei doi frati se despartira, mai ales ca auzira zgomote in camera visiniei, ce o facu pe vampiroaica sa pregateasca repede ceva de mancare, apoi sa plece in graba pe scari, urcand doua cate doua. Cand ajunse la usa, isi aseza pe fata o masca zambitoare, pentru a nu da de banuit ca ceva ar deranja-o. 
- Buna dimineata, somnorici, spuse tanara, intrand in camera, iar Zero iesi atunci de la dus, acoperit doar cu un prosop pe mijloc si cu altul in cap, sergandu-si parul argintiu.
Ce este frumos si lui Dumnezeu ii place, isi spuse tanara in gand, zambind usor pervers si aseza pe noptiera tava cu mancare. Tanarul se duse la ea, punandu-si mainile pe talia subtire si ii dadu un mic sarut pe ceafa. Anna isi dadu capul pe spate, iar vampirul ii trase intr-o parte gulerul tricoului sau, pentru a o putea saruta mai usor pe gat si umar, in timp ce cealalta mana, se strecura sub tricou si incepu sa o mangaie pe abdomenul plat. Cand vru sa coboare mai jos cu mana, fata se smuse din acea inchisoare a placerii, privindu-l atent, dandu-i de inteles ca incercase sa intre pe un teritoriu interzis.
- Anna, imi pare rau, sopti tanarul, plecandu-si capul in semn de cainta si parere de rau.
- E in regula, ii spuse visinia, luandu-l in brate si ii dadu un mic sarut pe acele buze apetisante, pe care orice fata le dorea sa le simta. Nu m-am suparat, il asigura, sarutandu-l din nou, apoi isi ascunse fata la pieptul sau puternic si protector.

- Sa ma suni cum ajungi, o ruga Alexei pe sora lui geamana-siameza, in timp ce ea si Zero asteptau sa treaca de poarta de control, pentru a se intoarce inapoi in Japonia, la Academie.
- Am inteles fratioare, spuse Anna si il imbratisa, apoi isi lua rucsacul in spate, trecand alaturi de prietenul ei prin portile de control.
Argintiul isi privi iubita cu coada ochiului, incercand sa isi aminteasca toate zilele ce au trecut, petrecand alaturi de iubita lui, in Romania. Timpul trecuse atat de repede, incat se trezi ca trebuie sa se intoarca inapoi la Academie, sa suporte din nou toate mofturile lui Yuuke, copilariile lui Aido si a lui Kaien Cross, ironiile Rukai si sa incerce sa se abtina pentru a nu-l ucide pe Ichiju, ce se dadea la iubita lui fara pic de nerusinare. Trase adanc aer in piept si incerca sa se relaxeze, mai ales ca s-au urcat in avion.
- Sa ma trezesti cand ajungem, o ruga Zero, iar vampiroaica aproba calma din cap, tragand in jos jaluzera de la geamul avionului, pentru a nu deranja lumina soarelui.
- S-a intamplat ceva ca esti morocanos? Il intreba tanara, fiindca sesiza atitudina morocanoasa, inca de cand s-au trezit, accetuandu-se, cand o sunase obsedatul ei coleg, Ichiju.
- Nimic, mormai ursuz, apoi trase in piept, cedand, mai ales cand vazu acei ochi de safir, ce il faceau sa se simta rascolit pana in adancul sufletului. O sa turbez cu Ichiju ce iti da tarcoale mai ceva ca un maidanez la o halca de carne fripta si foarte buna. Pur si simplul nu il inteleg ce are cu tine, ii marturisi argintiul, iar Anna ridica din umeri, dar stia ca vice-presedintele Clasei de Noapte, vroia sa fie cu ea, pentru ca sa fie temut de ceilalti vampiri si nu sa fie luat in daradere, cum patea in momentul de fata.
- Da-l in durerea lui de idiot. E blond, ce vrei mai mult, spuse fata, zambindu-i plina de gratie si dragoste. Cand ne intoarcem, promit sa iti fac sufleul meu din ciocolata cu afine, capsuni, banane si mure, care iti place atat de mult, ii promise, iar vampirul o saruta usor pe buze, apoi isi aseza capul pe umarul ei adormind linistit.
Casa, dulce casa...

Anna incerca sa il ignore total pe Ichiju ce tot scutura deasupra capului ei vascul, vrand un sarut de la vampiroaica. 
- Inceteaza! Tipa fata, aratand pentru prima data scoasa din sarite de o persoana. Esti idot sau ce? Vezi ca nici nu te suport, iar simpla ta prezenta ma face sa ma duc de nebuna in lume si sa nu mai ma intorc! Continua sa tipe, ridicandu-se de pe canapea si indreptandu-se etaj, pentru a scapa macar de el in dormitorul ei.
- Dar te iubesc! Sunt nebun dupa tine! Striga tanarul urmand-o ca un scrib ce vroia sa noteze fiecare cuvant al stapanului sau.
- Daca esti nebun, du-te draga la spitalul de debili mintali pentru vampiri, dar lasa-ma dracului in pace! Tipa tanara foarte exasperata si intra in dormitorul ei. Tu! Afara! Marai, impingandu-l pe blond in piept si inchizandu-i usa in nas.
Puse un scaun in usa, pentru a-l incetini cat de cat pe vampirul obsedat de ea, sa ii patrunda in intimitatea camerei ei. Isi lua un hanorac alb, imblanit pe interior, deschise usa de la balcon si iesi intr-o pereche de balerini din catifea, in zapada pufoasa si rece. Auzi cleanta cum era incercata si inchide pe exterior usa de la balcon, apoi sare peste balustrada, aterizand cu o bufnitura usoara sub acesta. Isi afunda mainile in buzunarele calduroase, isi baga capul intre umeri si porni spre Dormitoarele Soarelui, in partea de baieti pentru a-l vizita pe stapanul inimi sale. Auzi pasi in spatele ei, ce o facu sa isi mareasca pasul, pana ajunsese sa alerge de-a dreptul, uitandu-se tot in spate. Simti cum se lovi de ceva, dar mai bine spus de cineva, fiindca amandoi picara in omatul proaspat si rece.
- Anna, esti bine? Auzi vocea calda si suava a lui Zero, ce se ridica rapid in picioare, intizand galant mana, pentru a o ajuta sa se ridice. Ce s-a intamplat? De ce fugi? O intreba argintiul, scuturand-o de zapada pe geaca de trening.
- Am putea vorbi undeva, unde sunt patru pereti si sa nu ma simt urmarita? Il intreba, fara sa raspunda la intrebare, privind panicata in spatele ei, incercand sa distinga ceva prin perdeaua incetosata si furtunoasa de nea.
Vampirul aproba din cap si o apuca de mana, tragand-o dupa el spre dormitoarele baietilor, ce abia se zareau prin furtuna de zapada. Cand intrara in incinta caminului, vampiroaica se lipi de usa, oftand rescunoscatoare, apoi incepu sa isi scuture marea de cristale incolore, de pe cositele de culoarea vinului, pana cand realiza, ca o mare de baieti muritori se uitau fascinati la procesul de scuturare a parului lung si usor valurit.
- Kiryu, de ce ai adus-o aici pe Valerios? Il intreba presedintele baietilor, facand-o pe tanara sa isi dea ochii peste cap si sa porneasca spre scara, dupa argintiu. Stai asa, domnisoara, unde crezi ca mergi? O opri muritorul, prinzand-o de brat, iar tanara isi atinti ochii aceia de un albastru-violaceu, ce il facu sa isi ia rapid mainile de pe ea, ca si cand l-ar fi ars.
- O data sa mai pui mana pe mine si te imprim pe, perete in loc de tapet, ii spuse tanara, pe un ton taios, ca cea mai ascutita katana si dur, decat orice roca posibila.
Zero ii zambi amuzant si ii facu jucaus cu ochiul, o data ajunsi la etajul al doilea de la dormitoare, apoi intrasera in camera lui. Tanarul o imbratisa, sarutandu-i fruntea calda si catifelata, dar impietri uimit, cand privi in jos si ii vazu incaltamintea.
- Anna, ingeras, jos cu opincutele alea si cu hainele, ii spuse alarmat, ducandu-se la dulap si incepu sa caute pe acolo nsite haine calduroase pentru iubita lui.
Fata ridica din umeri si isi dadu cu oarecare retinere, hainele, ramand in lenjeria intima de culoare rosu-sangeriu, ce ii scotea in evidenta talia subtire si slaba, ce o avea. Zero cand se intoarse, se inrosi usor in obraji, dar isi intoarse capul intr-o parte, intizand spre ea, hainele de schimb. Cand vrusese sa le apuce, tanarul o apuca de mana, tragand-o in bratele sale, iar buzele li se intalnira pentru scurt timp. 
- Trebuie sa mai ma imbrac, ii sopti tanara, zambindu-i dulce baiatului si trase pe ea o pereche de pantaloni de trening in care inota si o helanca din lana, iar in picioare o pereche de ciorapi albi.
- As putea sa stiu, de ce ai iesit atat de subtire imbracata din Dormitoarele Lunii? O intreba curios, in timp ce ii facea pantaloni pe masura ei, intorcandu-i la tiv.
- Ichiju, murmura vampiroaica cuvantul, lasandu-se pe spate, in patul de o persoana din camera de camin a iubitului ei.
Cand auzi, Zero stranse din dinti, iar maxilarul devenise rigid. Il ura pe acel vampir blond, fiindca se tinea dupa Anna de cand a vazut-o, facandu-i fel si fel de avansuri, incat ea si argintiul, se abtineau cu greu sa nu incerce sa il snopeasca pe saracul Ichiju in bataie. Ofta si se tranti langa regina lui intunecata, repezindu-se asupra buzelor ei, ca un animal flamand ce devoreaza prada. Era toata numai a lui... 
Numai a mea...

---

XIII[/center]

Zero pasi precaut in curtea unui vechi conac, construit in stil victorian, in forma de semicerc. Nu intelegea de ce Kaien Cross i-a dat o misiune ce era de nivelul lui Kaname Kuran. Poate nu era o misiune atat de periculoasa cum cred eu, incerca tanarul sa se imbarbateze, scotandu-si Bloody Rose din pardisiul de un gri posomorat. Se uita in toate partile, incercand sa para detasat, dar se simtea urmarit foarte atent. Deschise usa din sticla de la intrare si cand vru sa intre, isi auzi numele, ce facu sa se intoarca.
- Anna?! Exclama argintiul, fiind uimit sa isi vada iubita gafaind usor si imbracata intr-o fusta mini din blugi, niste jambiere tricotate si in picioare o pereche de pantofi negri, cu toc-cui, din catifea. Ce faci aici? O intreba, cand fata trecu pe langa el, fara sa ii adreseze un cuvant. Nu ti-e frig? Continua cu intrebarile, cand o vazu pe tanara deschiindu-se la geaca de blugi, inchisa la culoare.
- Zero pleaca de aici, inainte sa-mi arat adevarata fata, il ruga vampiroaica, dandu-si jos si geaca, ramand doar intr-un top alb, fara bretele, exceptandu-le pe cele de la sutien.
Vampirul vru sa deschida gura pentru a protesta, dar in acea clipa se auzi un mic chicot de fetiscana indragostita si in fata lor aparu din umbre un copilas plin de sange si cu o privire pierduta. Junele se repezi in fata pentru a-l ajuta pe micut, dar mana intinsa a iubitei lui il opri. Kiryu deschise gura pentru ai spune ceva, inghetand in acel moment, simtind o putere atat de mare venind chiar de langa el. Urmari cu privirea undele calde si radiante ale acele puteri luciferice, cascand gura, dandu-si seama, ca acea putere apocaliptica, isi avea originile in iubita lui. Anna observa la timp miscarea baietelului de a o ataca, ce o facu sa "implateze" in corpul sau, sigili de alchimie, pocni din degete, iar baiatul se dezintegra in aer, fiind adus la stadiul de molecula. Tanarul se uita stupefiat la Anna, nevenindu-i sa creada ca are o putere, ce o intrece detasat pe a lui Kaname Kuran.
- Nu fa nici o miscare Zero, ii aud glasul bland si cald, parand pentru o clipa indulegata, minunata si scumpa lui printesa intunecata. Nu vreau sa fi atacat de ei, il avertiza visinia, pocnind din degete si alti vampiri au fost evaporati.
Tanarul se uita la ea si nu ii venea sa creada. E un Pure-Blood, sopti cu frica in gandul sau, iar durerea din inima ii se facu simtita. Simtea cum minciunile despre originea ei, adevarata identitate si iubirea ce i-o purta, se transformau in veninoasa ura si tradare. Nu ii venea sa creada ca fiinta cea mai draga lui, l-a tradat mintindu-l fara nerusinare, atata timp. Fara sa constientizeze, se ridica in picioare si trecu in goana pe langa Anna, repezindu-se sus pe scari. 
- Zero! Stai! Ii auzi glasul fetei, dar nu se opri avanturandu-se pe coridoarele pusti ale conacului.
Anna porni dupa el, dar ceva o apuca de glezna dreapta, in timp ce urca scarile vechi, ce duceau la coridoarele de la etaj. Se intoarse spre vampirul ce o tinea de glezna, scoase un raget de furie, vantura mana prin aer, desenand un semicerc larg, iar in urmatoarea secunta, toti Level E s-au prefacut in pulbere, picand in gramajoare mici pe podeaua si asa prafuita. Incepu sa alerge dupa iubitul ei sau fostul ei iubit, incat nici ea numai stia care le era in momentul de fata relatia. Se opri o secunda pentru ai lua din nou urma, apoi incepu sa alerge pin camerele vechi, sarind cu usurinta peste portiunile de podea lipsa. Cand intra in incaperea mare de bal, intepeni pe loc, cand il vazu pe Zero zbatandu-se, incercand sa se elibereze din stransoarea unui Pure-Blood, ce o facu sa isi mijeasca ochii, parand o adevarata pradatoare.
- Kairu, cum ai reusit sa iesi din inchisoare? Il intreba visinia, flexandu-si degetele de la ambele maini, incercand sa isi pastreze o inima de gheata si o fata impasibila, la suferinta argintiului.
- Anna Valerious, jumatatea lui Alexei Valerious, doua pramati ce m-au aruncat sa putrezesc intr-o inchisoare infecta din Groelanda, spuse Kairu, iar parul violet-apins, stralucea in lumina difuza a ierni, ce era filtrata prin geamurile murdare.
- Vai, ce minunat, ti-ai amintit de mine, sunt onorata si magulita, lord Kairu, spuse tanara pe un ton sarcastic si ironic, facand in bajocora o plecaciuna, pentru a ascunde adevaratele ei intenti. 
Violaceul ii dadu drumul lui Zero si se repezi spre Anna, care ii veni in intampinarea vampirului, bagandu-i mana in gat, ii puse piedica si il dadu cu spatele de podea, facandu-l sa tuseasca in aer in sange. Kiryu se uita stupefiat la vampiroaica, ce se lupta de la egal la egal, cu un vampir antic. Nu putea sa ii anticipeze nici o miscare, fiindca cei doi vampiri se miscau prea repede si nu faceau nici un zgomot. Deodata simti mirosul cald si dulce al tinerei, iar argintiul o vazu pe fata cum isi sterse sangele de la nas si il puse la loc, icnind usor de durere. Kairu profita de neatentia fetei si o prinse de par, tragandu-i capul pe spate, dezvelindu-i gatul, pregatindu-se sa o muste.
- Nimeni nu imi musca iubita! Tipa Zero, ridicandu-se in picioare si il ucise pe vampir, trecandu-i mana prin gura lui deschisa, ce iesi prin ceafa lui.
Fata pica in genunchi si il privi pe salvatorul ei nevenindu-i sa creada ca el a salvat-o. Vampirul se lasa langa ea si ii netezi parul de culoarea vinului, apoi o lua in brate, fara sa ii pese de protestele ei. Ea era doar a lui si nimeni nu avea voie sa o raneasca... nimeni...